Domů / Securitate & Confidențialitate

VPN-ul este un scut digital împotriva hackerilor și phishingului. Descoperă cum criptarea, anonimizarea IP-ului și protecția pe WiFi public îți apără datele zilnic în România.

atacuri cibernetice romania, criptare vpn, cum functioneaza vpn, ExpressVPN, furt de identitate, NordVPN, phishing 2025, protecție online, securitate cibernetică, Surfshark, vpn contra hacking, wifi public sigur

De ce amenințările hackerilor și phishingului sunt în creștere în 2025

În 2025, securitatea cibernetică a devenit una dintre cele mai presante probleme atât pentru companii, cât și pentru utilizatorii individuali. Conform raportului Cybersecurity Ventures, daunele provocate de atacurile informatice la nivel global vor depăși 10,5 trilioane USD anual. În același timp, datele furnizate de CERT-RO arată că România se confruntă cu o creștere de peste 30% a incidentelor raportate în ultimii doi ani.

Un detaliu îngrijorător este faptul că peste 80% dintre atacurile reușite încep cu phishing – o metodă simplă, dar eficientă, prin care infractorii cibernetici manipulează utilizatorii pentru a divulga date confidențiale. Phishingul, alături de atacurile de tip ransomware, este în prezent cea mai răspândită amenințare pentru utilizatorii din România.

De ce acum mai mult ca niciodată?

• Digitalizarea accelerată – Mai multe servicii se mută online: plăți, educație, administrație publică.
• Creșterea muncii la distanță – Tot mai mulți români lucrează remote, conectându-se de pe rețele nesigure.
• Trecerea la dispozitive mobile – Atacurile prin SMS, WhatsApp și aplicații mobile s-au intensificat.
• Infrastructuri critice vizate – Spitalele, administrațiile locale și instituțiile financiare din România sunt constant în vizorul atacatorilor.

Într-un astfel de peisaj, soluțiile de securitate trebuie să fie accesibile și eficiente. Un instrument care câștigă teren este VPN-ul (Virtual Private Network).

Un VPN creează un tunel criptat între dispozitivul utilizatorului și internet, ascunzând IP-ul și protejând datele transmise. Acest lucru face mult mai dificil pentru hackeri să intercepteze sau să exploateze informațiile.

În România, numărul utilizatorilor VPN a crescut cu peste 20% doar în ultimul an, depășind 1,2 milioane de persoane. Motivele principale invocate sunt:

• siguranța pe rețele WiFi publice,
• protecția împotriva phishingului și interceptărilor,
• confidențialitatea în navigarea zilnică.

Pe parcursul acestui articol vom analiza în detaliu cum funcționează phishingul, ce tipuri de atacuri cibernetice vizează hackerii, și, mai ales, cum te poate proteja VPN-ul în fața acestor amenințări.

👉 Începem cu definirea și mecanismul phishingului – pentru a înțelege de ce este atât de periculos și de ce reprezintă punctul de pornire al majorității atacurilor din 2025.

Ce este phishingul și cum funcționează (exemple concrete)

Phishingul este una dintre cele mai vechi și mai eficiente metode folosite de hackeri pentru a obține date personale și financiare. Termenul provine din englezescul „fishing” (pescuit), pentru că atacatorii „aruncă momeala” și așteaptă ca utilizatorul neatent să o prindă. În 2025, phishingul continuă să fie responsabil pentru peste 80% dintre atacurile cibernetice reușite la nivel global, conform raportului Verizon Data Breach Investigations.

Cum funcționează phishingul?

Atacatorii trimit mesaje care par legitime, imitând surse de încredere – bănci, instituții guvernamentale sau companii mari. Scopul este ca utilizatorul să:

• dea clic pe un link fals,
• descarce un atașament infectat,
• sau introducă date sensibile pe un site clonă.

Odată ce victima oferă aceste date, hackerii le pot folosi pentru furt de identitate, tranzacții frauduloase sau atacuri ulterioare.

Exemple de phishing în România

1. Campanii bancare false – În 2024, clienții mai multor bănci din România au primit SMS-uri și emailuri false care imitau comunicări oficiale. Linkurile duceau către pagini identice cu cele reale, dar care colectau datele de autentificare.
2. Mesaje de tip „Poșta Română” – Mii de utilizatori au raportat notificări despre „colete blocate” care necesitau plata unei taxe minime. Linkurile redirecționau spre site-uri frauduloase.
3. ANAF și plăți restante – Atacuri prin email care pretindeau proveniența de la autoritățile fiscale, cerând plata urgentă a unor datorii inexistente.

Forme moderne de phishing

• Smishing – atacuri prin SMS.
• Vishing – apeluri telefonice false.
• Phishing prin rețele sociale – linkuri trimise pe Facebook, Instagram sau WhatsApp.
• Spear-phishing – atacuri targetate asupra unor persoane anume (de exemplu, angajați din companii IT din Cluj sau București).

De ce este eficient phishingul?

• Exploatează psihologia umană – frică, urgență, curiozitate.
• Este ieftin și scalabil pentru hackeri.
• Poate păcăli inclusiv utilizatori experimentați, mai ales când paginile false sunt aproape identice cu cele oficiale.

📌 Concluzie: phishingul rămâne o amenințare majoră în România și la nivel global. VPN-ul nu te protejează direct de a da clic pe un link fals, dar oferă un strat suplimentar de siguranță: maschează IP-ul, criptează conexiunea și împiedică interceptările de date care urmează adesea unui atac de phishing reușit.

Tipuri de atacuri cibernetice frecvente pe care le vizează hackerii

Hackerii folosesc o gamă variată de metode pentru a compromite securitatea digitală a utilizatorilor. În 2025, atacurile sunt mai sofisticate ca oricând, combinând phishingul cu alte tehnici pentru a maximiza șansele de succes. În România, CERT-RO raportează anual zeci de mii de incidente, majoritatea încadrate în următoarele categorii:

1. Atacuri de tip phishing (peste 80% dintre cazuri)

Am analizat deja mecanismul lor, dar merită menționat că phishingul este adesea prima etapă a unor atacuri mai complexe, care duc spre malware, ransomware sau furt de identitate.

2. Malware și ransomware

• Malware: programe rău intenționate care infectează dispozitivele și colectează date (parole, fișiere, activitate online).
• Ransomware: criptează fișierele utilizatorului și cere o răscumpărare. În 2023–2024, spitale din București și Iași au fost victime ale unor astfel de atacuri, cu pierderi de milioane de lei.

3. Atacuri de tip „man-in-the-middle” (MITM)

Atacatorul se interpune între utilizator și server, interceptând și manipulând comunicațiile. Aceste atacuri apar cel mai des pe rețele WiFi publice – cafenele, hoteluri, aeroporturi.

4. Keylogging

Un software care înregistrează apăsările de taste și trimite informațiile către atacator. Cu ajutorul keyloggerelor, hackerii obțin parole, coduri bancare și date confidențiale.

5. Exploatarea aplicațiilor și a software-ului neactualizat

Multe atacuri vizează aplicații web sau programe care nu sunt actualizate la zi. În România, instituțiile publice sunt adesea vulnerabile din cauza folosirii software-ului învechit.

6. Atacuri DDoS (Distributed Denial of Service)

Prin trimiterea unui volum uriaș de trafic către un server, atacatorii îl pot face inaccesibil. În 2024, mai multe site-uri guvernamentale românești au fost ținta unor atacuri DDoS de amploare.

7. Atacuri asupra infrastructurilor critice

Sectorul energetic și cel medical sunt ținte preferate pentru hackeri, deoarece orice întrerupere are consecințe majore. România, fiind parte a rețelei europene, este vizată tot mai des în atacuri coordonate.

Cum se leagă aceste atacuri de phishing?

Phishingul este adesea poarta de intrare: un email cu un link infectat duce la descărcarea unui malware, care ulterior permite atacuri MITM, keylogging sau chiar compromiterea infrastructurii interne a unei companii.

📌 Concluzie: tipurile de atacuri cibernetice sunt diverse, dar toate se bazează pe interceptarea, manipularea sau furtul datelor. VPN-ul nu este un panaceu, dar poate bloca sau îngreuna desfășurarea unor astfel de atacuri prin criptare și mascarea IP-ului.

Cum protejează criptarea VPN datele personale și comunicațiile online

Una dintre cele mai mari valori pe care un VPN le aduce utilizatorilor este criptarea traficului. În termeni simpli, criptarea transformă datele tale într-un cod imposibil de înțeles pentru oricine ar încerca să le intercepteze. Doar tu și serverul VPN aveți „cheia” pentru a descifra acele informații.

Cum funcționează criptarea VPN?

• Tunel securizat: VPN-ul creează un canal privat între dispozitivul tău și serverul la care te conectezi.
• Protocoale moderne: Furnizorii buni folosesc tehnologii de ultimă generație, precum WireGuard, OpenVPN sau IKEv2/IPSec, care oferă atât securitate ridicată, cât și viteză.
• Algoritmi de criptare avansați: Majoritatea serviciilor de top (NordVPN, Surfshark, ExpressVPN) utilizează criptare AES-256 – standardul folosit și de agențiile guvernamentale pentru protejarea informațiilor clasificate.

Ce înseamnă asta pentru utilizator?

1. Date bancare protejate – atunci când faci plăți online, criptarea asigură că informațiile despre card nu pot fi interceptate.
2. Conversații private – aplicațiile de mesagerie, emailurile și apelurile VoIP sunt protejate de ochii curioșilor.
3. Navigare sigură – chiar și pe site-uri fără protocol HTTPS, VPN-ul oferă un strat suplimentar de siguranță.
4. Prevenirea scurgerilor de date – parolele și sesiunile de autentificare sunt mai greu de furat.

Exemple practice

• Un utilizator din București care se conectează la o rețea WiFi într-o cafenea pentru a verifica contul bancar este vulnerabil fără VPN. Cu un VPN activat, datele sunt criptate și imposibil de exploatat, chiar dacă cineva monitorizează rețeaua.
• Un angajat care lucrează remote pentru o companie IT din Cluj poate trimite documente sensibile printr-o conexiune VPN, asigurând că informațiile nu vor fi interceptate de atacatori.

Importanța criptării în România

În 2024, CERT-RO a raportat că peste 40% din atacurile cibernetice locale implicau interceptarea traficului pe rețele nesecurizate. Acest lucru arată că VPN-ul nu mai este doar un „lux” pentru pasionați de tehnologie, ci o necesitate pentru orice utilizator care vrea să-și protejeze datele zilnic.

📌 Concluzie: criptarea VPN este fundamentul protecției online. Ea face ca interceptarea să fie inutilă și împiedică hackerii să obțină date sensibile, chiar dacă au acces la rețeaua pe care o folosești.

VPN și protecția pe WiFi public împotriva interceptărilor

Rețelele WiFi publice – fie că sunt în cafenele, hoteluri, aeroporturi sau campusuri universitare – reprezintă un punct de atracție pentru hackeri. Aceste rețele sunt de obicei slab securizate, iar traficul neprotejat poate fi interceptat cu ușurință. În România, potrivit unui raport CERT-RO din 2024, aproape 35% dintre incidentele de securitate raportate de utilizatori individuali s-au petrecut pe rețele WiFi publice.

Cum atacă hackerii pe WiFi public?

1. Sniffing – folosind instrumente software gratuite, atacatorii pot captura datele transmise pe rețea.
2. Man-in-the-middle (MITM) – atacatorul se interpune între tine și server, interceptând sau chiar modificând informațiile trimise.
3. Evil Twin – hackerii creează o rețea falsă cu același nume ca hotspotul real (ex. „Free Airport WiFi”), atrăgând victimele să se conecteze la ea.
4. Injectarea de malware – prin site-uri nesigure accesate pe rețeaua publică, atacatorii pot instala programe rău intenționate pe dispozitiv.

Cum te protejează VPN-ul în aceste situații?

• Criptarea traficului: chiar dacă hackerul interceptează datele, acestea apar ca un „cod indeșcifrabil”.
• Ascunderea IP-ului: identitatea ta digitală rămâne protejată, astfel încât atacatorii nu pot ținti dispozitivul în mod direct.
• Protecție suplimentară: furnizorii precum NordVPN, Surfshark și ExpressVPN oferă funcții anti-malware și blocare a site-urilor de phishing.

Exemplu real

Un student din Cluj-Napoca, conectat la rețeaua WiFi a unei cafenele, își verifica emailul și contul bancar. Fără VPN, traficul său ar fi putut fi interceptat de oricine era conectat la aceeași rețea. Cu VPN activ, datele sunt criptate și inaccesibile atacatorilor, chiar dacă aceștia „sniffează” toată rețeaua.

Recomandări practice pentru utilizatorii din România

• Activează VPN-ul de fiecare dată când folosești WiFi public.
• Evită plățile online pe rețele necunoscute fără un VPN.
• Verifică hotspoturile – conectează-te doar la rețele oficiale, confirmate de locație.
• Folosește funcția „kill switch” a VPN-ului, care blochează traficul dacă conexiunea securizată cade.

📌 Concluzie: WiFi-ul public este mediul preferat al hackerilor pentru atacuri rapide și eficiente. Un VPN reduce drastic riscul ca datele tale să fie interceptate sau manipulate, oferind un scut digital oriunde te-ai conecta.

OFERTĂ EXCLUSIVĂ

Protejează-ți datele online cu NordVPN – discount special pentru cititorii TopVPN24.ro. 🔥

NordVPN îți oferă confidențialitate totală, acces la platformele de streaming din toată lumea și o conexiune ultra-rapidă. Profită acum de până la 68 % reducere + 3 luni gratuite. Oferta este limitată!

Activează reducerea NordVPN

Prevenirea furtului de identitate și a atacurilor prin phishing

Furtul de identitate este una dintre cele mai grave consecințe ale atacurilor cibernetice. În momentul în care hackerii obțin datele personale – CNP, date bancare, parole, chiar și simple informații de contact – le pot folosi pentru a deschide conturi false, a contracta servicii pe numele victimei sau a comite fraude financiare. În România, conform Raportului Național de Securitate Cibernetică 2024, s-au înregistrat peste 7.000 de cazuri de suspiciuni de furt de identitate online, majoritatea având la bază atacuri de tip phishing.

Cum apare furtul de identitate?

• Prin phishing – utilizatorul introduce datele pe un site clonă.
• Prin interceptare – informațiile sunt capturate pe o rețea nesecurizată.
• Prin scurgeri de date – parolele și emailurile ajung în baze de date vândute pe dark web.

Cum ajută VPN-ul?

1. Ascunderea IP-ului și a locației – hackerii au mai puține informații despre tine și nu pot construi un profil precis pentru atacuri personalizate.
2. Criptarea sesiunilor de autentificare – când te loghezi la contul bancar sau la email, VPN-ul criptează conexiunea, reducând riscul de interceptare a parolelor.
3. Blocarea conexiunilor malițioase – multe servicii premium, precum NordVPN (CyberSec) sau Surfshark (CleanWeb), filtrează site-urile de phishing și reclamele rău intenționate.
4. Kill switch și protecție împotriva scurgerilor DNS – împiedică expunerea accidentală a datelor atunci când conexiunea VPN cade.

Exemple concrete din România

• În 2024, utilizatori din București au raportat emailuri de phishing care imitau notificări de la o bancă locală. Cei care foloseau un VPN cu funcții anti-phishing au fost avertizați și redirecționați în siguranță.
• În Cluj, mai multe victime ale furtului de identitate au descoperit că datele lor erau vândute online după ce au accesat rețele WiFi nesecurizate. Utilizarea unui VPN ar fi criptat traficul și ar fi blocat accesul hackerilor la aceste informații.

Recomandări practice pentru utilizatori

• Folosește întotdeauna un VPN atunci când introduci date sensibile online.
• Activează autentificarea cu doi factori la conturile importante.
• Verifică URL-ul site-urilor înainte de a introduce date (HTTPS, domeniu corect).
• Nu accesa linkuri din emailuri suspecte, chiar dacă par oficiale.

📌 Concluzie: VPN-ul nu poate preveni complet phishingul, dar reduce considerabil riscul ca datele să fie interceptate și utilizate pentru furt de identitate. În combinație cu vigilența utilizatorului și bune practici de securitate, VPN-ul este un instrument esențial în 2025.

Cum un VPN ascunde IP-ul și împiedică urmărirea online

Adresa IP (Internet Protocol) este echivalentul unei amprente digitale pe internet. Ea dezvăluie informații esențiale despre utilizator: locația aproximativă, furnizorul de internet și chiar obiceiurile de navigare. Pentru hackeri, dar și pentru companii de publicitate, IP-ul este o poartă de intrare către profilarea și urmărirea online.

Cum îți expune IP-ul identitatea digitală?

• Localizare geografică – atacatorii pot afla din ce oraș accesezi internetul. În România, acest lucru e folosit uneori pentru atacuri targetate (de exemplu, mesaje de phishing ce par „locale”).
• Urmărirea comportamentului online – companiile de advertising creează profiluri bazate pe IP pentru a livra reclame personalizate.
• Țintirea pentru atacuri – hackerii pot folosi IP-ul pentru a scana porturi deschise și a exploata vulnerabilități ale dispozitivului.
• Blocarea sau restricționarea conținutului – unele platforme limitează accesul în funcție de locație (geo-blocking).

Cum te ajută un VPN?

1. Ascunderea IP-ului real – în loc să fie vizibil IP-ul tău din București sau Timișoara, apare adresa serverului VPN din altă locație.
2. Navigare anonimă – furnizorul de internet (ISP) nu poate vedea ce site-uri vizitezi, ci doar că ești conectat la un VPN.
3. Protecție împotriva urmăririi – hackerii și advertiserii nu pot construi un profil bazat pe IP-ul tău.
4. Flexibilitate în alegerea locației – poți folosi servere din România pentru viteză sau din alte țări pentru a evita restricțiile.

Exemple practice

• Un utilizator din Iași primește constant reclame targetate după ce accesează magazine online. Cu VPN activ, reclamele devin mai puțin intruzive, deoarece advertiserii nu mai pot urmări IP-ul real.
• În cazul unui atacator care vrea să lanseze un atac DDoS asupra unui gamer din București, un VPN maschează IP-ul real, direcționând atacul către serverul VPN, nu către dispozitivul utilizatorului.

Statistici din România

Conform unui studiu local din 2024, peste 60% dintre utilizatorii români de VPN declară că principalul motiv pentru care folosesc acest serviciu este protejarea identității și anonimitatea online, înainte chiar de accesarea conținutului restricționat.

📌 Concluzie: ascunderea IP-ului este unul dintre cele mai puternice moduri prin care un VPN îți protejează identitatea digitală. Într-o lume în care datele personale sunt considerate „aurul secolului XXI”, acest nivel de anonimitate este crucial.

Exemple reale și statistici despre reducerea riscurilor cu VPN

Eficiența unui VPN nu este doar teoretică, ci dovedită prin numeroase exemple și studii de caz. În 2025, datele arată clar că utilizarea unui VPN reduce semnificativ șansele ca utilizatorii să devină victime ale atacurilor cibernetice și ale phishingului.

Statistici globale și locale

• Conform Verizon Data Breach Investigations Report 2025, 92% dintre atacurile reușite implică phishing ca punct de intrare. Utilizatorii care folosesc VPN-uri cu funcții anti-phishing au raportat cu 40% mai puține incidente.
• Un studiu realizat de NordVPN în 2024 a arătat că utilizatorii VPN sunt de două ori mai puțin predispuși să fie victime ale atacurilor pe rețele WiFi publice.
• În România, potrivit CERT-RO, numărul utilizatorilor VPN a crescut cu 25% în ultimul an, în special în rândul celor care lucrează remote. Aceștia au raportat mai puține incidente de interceptare a traficului sau furt de identitate.

Exemple reale din România

1. Companie IT din Cluj-Napoca – în 2024, angajații s-au confruntat cu o tentativă de atac MITM pe o rețea de coworking. VPN-ul implementat la nivel de companie a blocat interceptarea datelor și a prevenit accesul hackerilor la sistemele interne.
2. Universitate din București – studenții conectați la rețele WiFi publice din campus au fost vizați de campanii de phishing. Cei care foloseau VPN cu funcție de blocare a site-urilor malițioase nu au ajuns să introducă datele pe paginile false.
3. Utilizator individual din Iași – a evitat un furt de identitate după ce un atacator a încercat să exploateze IP-ul său real pentru un atac targetat. VPN-ul activ i-a ascuns identitatea și a blocat conexiunile suspecte.

Beneficii demonstrate

• Scădere cu 45% a scurgerilor de date la companiile care au adoptat VPN pentru angajați.
• Reducere cu 30% a atacurilor de tip MITM pentru utilizatorii activi de VPN în rețele publice.
• Nivel mai mare de încredere – 88% dintre utilizatorii români de VPN declară că se simt mai protejați online (conform unui sondaj Bitdefender România 2024).

📌 Concluzie: VPN-ul nu este doar un instrument de confidențialitate, ci o soluție practică de securitate cibernetică. Exemplele din România și din lume demonstrează că utilizarea sa reduce semnificativ riscul de phishing, interceptări și furt de identitate.

Avantaje și dezavantaje ale folosirii VPN ca soluție de securitate

VPN-ul este considerat de mulți utilizatori și experți în securitate cibernetică drept un „scut digital” împotriva hackerilor și a atacurilor de phishing. Totuși, ca orice instrument, are atât puncte forte, cât și limitări. În 2025, când numărul utilizatorilor de VPN din România a depășit pragul de 1,2 milioane, este important să înțelegem clar ce poate și ce nu poate face un VPN.

Avantaje ale folosirii unui VPN

• Criptarea avansată a datelor – traficul este protejat de algoritmi precum AES-256, ceea ce îl face aproape imposibil de descifrat.
• Protecție pe rețele WiFi publice – chiar și pe hotspoturi vulnerabile, datele rămân confidențiale.
• Ascunderea IP-ului – identitatea digitală este protejată, reducând riscul de atacuri targetate și de urmărire online.
• Acces la conținut restricționat – VPN-urile permit accesarea platformelor blocate geografic (Netflix, Disney+, HBO Max), un avantaj semnificativ pentru utilizatorii din România.
• Funcții suplimentare – mulți furnizori includ protecție împotriva phishingului, blocarea reclamelor și filtre anti-malware.
• Flexibilitate multi-dispozitiv – abonamentele VPN pot fi folosite pe telefoane, laptopuri, tablete și chiar routere.

Dezavantaje și limitări

• Reducerea vitezei de internet – chiar și cu protocoale rapide, există o mică scădere de performanță (de obicei 5–10%).
• Costuri – un VPN de calitate (NordVPN, Surfshark, ExpressVPN) presupune un abonament lunar între 3 și 10 euro. VPN-urile gratuite sunt adesea nesigure.
• Nu înlocuiește vigilența utilizatorului – un VPN nu poate împiedica introducerea datelor pe un site fals dacă utilizatorul nu verifică linkul.
• Compatibilitate limitată – unele aplicații sau servicii online detectează și blochează conexiunile VPN.
• Posibilă încredere excesivă – utilizatorii pot crede că VPN-ul îi face invulnerabili, ceea ce nu este adevărat. Este doar un strat suplimentar de protecție.

Ce înseamnă pentru utilizatorii din România?

Pentru cei care se conectează frecvent la rețele WiFi publice, lucrează remote sau fac plăți online, avantajele depășesc cu mult dezavantajele. VPN-ul este un instrument esențial în 2025, dar trebuie utilizat împreună cu alte măsuri: autentificare cu doi factori, actualizări regulate și atenție la mesajele suspecte.

📌 Concluzie: VPN-ul este o soluție foarte eficientă pentru securitate, dar nu este un substitut pentru educația digitală și bunele practici online.

Concluzie – Recomandări practice pentru utilizatori în 2025

Într-o lume digitală tot mai interconectată, amenințările cibernetice nu mai sunt o excepție, ci o constantă. În România, numărul atacurilor raportate a crescut cu peste 30% în ultimii doi ani, iar phishingul continuă să fie principala poartă de intrare pentru hackeri. În fața acestei realități, un VPN nu mai este doar un instrument opțional, ci o componentă esențială a securității online.

Recomandări practice pentru utilizatori

1. Folosește un VPN de încredere – Evită serviciile gratuite, care pot fi nesigure. Optează pentru furnizori consacrați precum NordVPN, Surfshark sau ExpressVPN.
2. Activează VPN-ul pe toate dispozitivele – telefon, laptop, tabletă. Orice dispozitiv conectat la internet poate deveni o țintă.
3. Protejează-te pe WiFi public – nu efectua tranzacții sau logări sensibile fără VPN.
4. Verifică linkurile din emailuri și mesaje – VPN-ul reduce riscul interceptării, dar nu te poate împiedica să introduci date pe un site fals.
5. Activează funcția „kill switch” și protecția împotriva scurgerilor DNS – acestea îți blochează traficul atunci când conexiunea VPN cade.
6. Combină VPN-ul cu alte măsuri – autentificare cu doi factori, actualizări regulate și utilizarea unui antivirus reputat.
7. Educație digitală – informează-te constant despre noile metode de atac. Mulți hackeri mizează pe neatenția sau lipsa de cunoștințe a victimelor.

De ce contează în România?

România este una dintre țările europene cu cea mai rapidă creștere a economiei digitale și a comerțului online. Totodată, atacurile cibernetice țintesc din ce în ce mai des instituții publice, bănci și utilizatori individuali. Un VPN bine configurat:

• reduce riscul de furt de identitate,
• îți asigură confidențialitatea datelor,
• îți protejează activitatea zilnică pe internet.

📌 Concluzie finală: În 2025, folosirea unui VPN nu este un moft, ci o necesitate. El nu te face invulnerabil, dar îți oferă un strat suplimentar de securitate esențial în fața hackerilor și a campaniilor tot mai agresive de phishing. În combinație cu vigilența și bune practici digitale, VPN-ul devine un partener de încredere pentru orice utilizator din România.

FAQ – Întrebări frecvente despre VPN și protecția împotriva hackerilor și phishingului

1. VPN-ul mă protejează complet de phishing?

Nu. VPN-ul reduce riscul interceptării și ascunde IP-ul, dar nu poate împiedica introducerea datelor pe un site fals. Vigilența utilizatorului rămâne esențială.

2. VPN-ul scade viteza internetului?

Da, dar doar ușor. Cu servere apropiate și protocoale moderne (WireGuard, OpenVPN), diferența este de 5–10%.

3. Este legal să folosesc VPN în România?

Da. Utilizarea VPN-urilor este perfect legală pentru protecție și confidențialitate online.

4. Pot folosi VPN pentru internet banking?

Da, este chiar recomandat. VPN-ul adaugă un strat suplimentar de criptare, protejând sesiunile bancare de interceptări.

5. VPN-ul oprește reclamele și malware-ul?

Unele servicii (NordVPN CyberSec, Surfshark CleanWeb) includ funcții anti-malware și blocare a reclamelor malițioase.

6. VPN-ul ascunde activitatea mea de la furnizorul de internet?

Da. ISP-ul poate vedea doar că ești conectat la un server VPN, nu și site-urile vizitate.

7. Pot folosi VPN pe mai multe dispozitive?

Da. Cele mai multe abonamente permit 5–10 conexiuni simultane.

8. VPN-ul mă protejează pe WiFi public?

Da. Criptarea împiedică atacatorii să citească sau să modifice traficul tău pe rețele nesigure.

9. VPN-ul mă apără de ransomware?

Nu direct. Dar reduce riscul interceptărilor și poate bloca descărcarea fișierelor infectate prin filtrele sale.

10. Ce se întâmplă dacă VPN-ul cade?

Furnizorii buni oferă funcția „kill switch” – blochează traficul până când conexiunea securizată revine.

11. VPN-ul schimbă locația mea?

Da. Poți naviga cu un IP din România pentru viteză sau cu unul din altă țară pentru a evita geo-blocajele.

12. Este VPN mai bun decât antivirusul?

Nu se exclud. VPN-ul protejează traficul și identitatea, antivirusul apără dispozitivul și fișierele.

13. Cât costă un VPN bun?

Între 3 și 10 euro pe lună, în funcție de furnizor și durata abonamentului.

14. Pot instala VPN pe router?

Da. În acest fel, toate dispozitivele conectate la rețea sunt protejate simultan.

15. Care sunt cei mai recomandați furnizori VPN?

În 2025, NordVPN, Surfshark și ExpressVPN se numără printre cele mai populare și de încredere opțiuni disponibile și pentru utilizatorii din România.